Martisoare – simboluri si semnificatie

Traditia Martisorului de 1 Martie este legata in mod indestructibil de sosirea primaverii. Martisorul a avut la origine rolul de a proteja impotriva deochiului, frigurilor sau bolilor in general si a capatat in timp rolul de talisman norocos, aducator de sanatate, iubire si bunastare. Banutul original a ajuns sa fie inlocuit in timpurile noastre de diferite figuri si simboluri, mai mult sau mai putin traditionale.

Daca vreti sa faceti o bucurie cand daruiti un martisor, cautati-l! Cautati-l in asa fel incat sa semnifice ceva pentru cel care il primeste! E nevoie doar de interes si imaginatie din partea noastra.

Cele mai populare figuri si simboluri de martisoare sunt reprezentate de:

 Martisorul trifoi cu patru foi

Trifoiul cu patru foi este simbolului recunoscut al norocului si are o semnificatie aparte pentru fiecare frunza: sanatate, dragoste, bogatie, celebritate. Potrivit traditiei si superstitiilor cei care poarta asupra lor un trifoi cu patru foi vor fi aparati de spiritele rele si va avea noroc in dragoste.

Trifoiul este o veche planta magica folosita de preotii druizi in incantatiile lor. Mai tarziu, prin sec. V in Irlanda a devenit un atribut al Sf. Patrick, care a folosit trifoiul pentru a ilustra notiunea Sfintei Treimi, celor convertiti la religia crestina.  Denumire engleza a trifoiului este Shamrach, care deriva din cuvantul arab Shamrakh ce reprezinta Triadele Persane.  Ca simbol al trinitatii in religia catolica el se gaseste stilizat pe Mitra episcopala, care alaturi de inel si carja, reprezinta autoritatea episcopului. Trifoiul este asociat cu Trefla (sau trifoiul) din cartile de ghicit, unde semnifica foc, energie si vointa, bogatie si noroc. Unele legende spun ca trifoiul cu patru foi este singurul lucru pe care Eva l-a luat cu ea cand a fost izgonita din Paradis. In mod normal, se gaseste mai greu trifoi cu patru foi, si poarta noroc numai daca este gasit intamplator.

Martisorul sub forma de cosar

Originea acestui simbolism este necunoscuta, se presupune ca prin rolul sau in prevenirea focului este considerat cel care lupta permanent cu demonii si-i invinge, carbunele reprezinta purificarea prin foc, iar funinginea pe care o lasa in urma lui te apara de boli. Micul cosar negru este un simbol vechi al norocului, caracteristic traditiei romanesti. Hornarul, ca simbol al norocului, care aduce fericire si prosperitate si a nascut multe superstitii de-a lungul timpului. Astfel, daca intalnesti un cosar, trebuie sa iti pui o dorinta, care sigur se va implini. Cosarul este considerat in Romania un personaj norocos dupa cum spun si versurile: “Ti-a iesit cosaru-n drum/ O sa ai noroc de-acum” sau “Ti-a iesit cosaru-n drum/ Si-ti inchipui ca de acum/ Griji, nevoi, necaz, durere/ Se vor duce ca un fum.”

Si in restul Europei, cosarul are aproximativ aceeasi semnificatie. La germani, cosarul este un cadou foarte popular oferit cu ocazia Anului Nou fiind un simbol al norocului. De asemenea, in Marea Britanie, daca o mireasa intalneste in drumul ei un cosar in ziua nuntii se spune ca va avea o casnicie fericita. Croatii, cand intalnesc in drum un cosar, daca vor sa fie insotiti de noroc trebuie sa isi frece cu degetul mare un nasture de la haina. Traditii diferite … acelasi sens … cosarul aduce noroc.

Martisorul sub forma de potcoava

Potcoava este si ea un simbol al norocului, vitalitatii si fertilitatii. Exista si aici legende care justifica simbolismul ei. Astfel, la Sfantul Dunstan ar fi venit diavolul si l-ar fi rugat sa-i potcoveasca singura lui copita, iar sfantul i-a indeplinit dorinta. Durerea a fost insa atat de cumplita incat diavolul a jurat ca nu va intra niciodata in casa unde vede o potcoava. Alta legenda, spune ca vrajitoarele foloseau doar maturile ca sa se deplaseze, deoarece le era frica de cai, potcoava de fier fiind simbolul lui Marte care anihila puterea lui Saturn (zeul vrajitoarelor).

Indiferent de legende, in toate tarile Europei exista superstitia ca potcoava, aduce noroc. Aceasta credinta este legata de locul calului in mitologie – drept ursier solar si animal divin, precum si de materialul din care este confectionata, adica fierul si metal bivalent cu simbol benefic dar si malefic prin faptul ca din el se fac armele razboiului si ale mortii. In acest sens, se spune ca vechii evrei la construirea Templului din Ierusalim nu au folosit fierul. Templul Cerului din Peking este inaltat tot in acelasi mod. In traditia romaneasca la constructia locuintelor precum si a bisericilor din lemn, nu se foloseau cuie din fier.

Pe de alta parte in mitologia romana fierul este simbolul puterii, al tariei si fortei.

Traditionala potcoava, se crede ca ea nu aduce noroc decat daca este gasita intamplator.

Potcoava este unul dintre cele mai cunoscute talismane aducatoare de noroc din lume. Unii le pun deasupra usii de la intrare, dar potcoave se gasesc pe multe dintre felicitarile oferite cu diverse ocazii, iar creatorii de martisoare romanesti folosesc si ei acest simbol. Potcoavele au fost facute, la inceput, din fier si aveau reputatia de a ocroti oamenii si animalele de vrajitoare, zane si duhuri rele.

Martisorul sub forma de cheie

Cheia este un simbol norocos semnificand posibilitatea de a-ti gasi calea catre succes sau implinirea idealurilor. Un martisor reprezentand trei chei se spune ca are darul de a deschide usile catre bogatie, sanatate si dragoste. De asemenea, un inscris format din doua chei incrusisate, una de aur si cealalta de argint, este o emblema papala a autoritatii, semnificand “cheile catre imparatia cerurilor”.

Martisorul sub forma de ancora

Martisorul sub forma de ancora are o semnificatie aparte. Acest obiect este simbol al sperantei, al credintei ce se leaga de inaltul ideal solar, de sursa vietii. Ea este simbolul navigatorilor care strabat apele oceanului vietii.

Martisorul sub forma de ghiocel

Ghiocelul martisor are si el o semnificatie importanta. Simbol al puterii de rezistenta, al curajului si al fidelitatii nezdruncinate, aceasta floare da speranta.

Martisorul sub forma de stea

Steaua este considerata si ea un simbol al norocului. Potrivit legendei, steaua este un simbol geometric considerat de catre Pitagora a reprezenta perfectiunea. In Evul Mediu era populara Steaua Vrajitorului, un simbol al misterelor universului. Denumirea de “stea norocoasa” provine din antichitate, cand se considera ca norocul oamenilor este scris in stele.

Martisorul sub forma de buburuza, scarabeu sau gargarita

Buburuza este un simbol recunoscut ca aducator de noroc si protectie pe tot cuprinsul Europei. In engleza Ladybug – gandacul Doamnei, sau in germana – Marienkafer – gandacul Mariei, mamaruta este simbolul Fecioarei Maria.

Buburuza, mai este denumita popular si Mariuta popii, Vaca Domnului, Gaina lui Dumnezeu, Boul Domnului. Mamaruta este un martisor deosebit de indragit atat la romani cat si la alte popoare europene. Este reprezentarea zoomorfa a Soarelui. Semnificatia ei era legata de functii mitologice, augurale, de magia premaritala, de aparitia primaverii si a renasterii pamantului, deci bogatie si fertilitate.

In unele legende indoeuropene, ea este sotia divina a Zeului fulgerelor, pedepsita de sotul ei pentru ca l-a inselat si de aici cele 7 puncte negre (probabil de cate ori i-a fost necredincioasa, legenda nu specifica insa).

Alta explicatie a simbolismului ei este legat de faptul ca face parte din familia Scarabeului (gandacul de balegar) – unul dintre cele mai reprezentative simboluri din Egiptul antic. Scarabeul isi depunea ouale in sfere din balegar si de aici a devenit un simbol al regenerarii. El reprezenta pe Khephri (sau Khepera), zeul soarelui de dimineata, iar felul in care se rostogoleau sferele de balegar, simboliza drumul parcurs de Soare pe cer, de-a lungul unei zile. Amulete mari reprezentand scarabeul erau puse in locul inimii atunci cand se facea imbalsamarea si era desenat pe sarcofage ca simbol al reinvierii. De regula era reprezentat cu aripile stranse, cand era cu ele larg deschise ca un soim, simboliza transcendenta si protectie.

In folclorul romanesc buburuza are un mare rol in magia premaritala. Fetele si flacaii dornice de maritis/ insuratoare, atunci cand venea primavara si apareau micutele insecte, le prindeau, apoi le dadeau drumul zicand: „mamaruta, ruta/ suie-ma-n caruta/ si-ncotro tu vei zbura/ acolo m-oi marita/ insura”. In directia unde zbura micuta vietuitoare se credea ca se gaseste cel ursit. Daca buburuza nu zbura, era considerat un semn de rau augur, persoana respectiva ramanea necasatorita, ba chiar putea sa si moara in anul respectiv. Daca o buburuza se aseza singura pe cineva, era de bun augur, iar la tineri era semn ca sunt indragostiti. Daca vezi o buburuza pe palarie e semn ca o sa-i pice draga cineva; buburuza rosie la fete pe naframa e semn ca sunt indragostite.

Gargarita este un simbol norocos, dar si un insemn al maternitatii, fertilitatii si mamei pamant.
Martisorul sub forma de inima/inimioare

In majoritatea culturilor, inima sau inimioarele au fost recunoscute ca un simbol al iubirii, fericirii, compasiunii si caritatii. Aceste martisoare sunt de obicei oferite intre indragostiti.

Alte martisoare sunt cele sub forma de flori de primavara si fluturi, simbolizand renasterea naturii si bucuria.

sursa: universdecopil.ro

Categories: Legende si traditii | Leave a comment

Post navigation

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com. The Adventure Journal Theme.

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: